Rap-ul, vocea de protest a Romaniei

In anii ce au trecut de la Revolutie, interpretii romani au exprimat, prin muzica lor, realitatile sociale ale vremurilor. Rap-ul, componenta sonora a culturii hip-hop, a avut cel mai amplu ecou.
 
Cu doar cateva zile inainte de alegerile parlamentare din 9 decembrie, Guess Who a lansat piesa, „Onoare“, „ceva ce multa lume n-are“, dupa cum spun versurile.
 
„Orice schimbare este mai buna decat nimic. Acest nimic este prezent de ani buni si doar intretine administrativ sistemul, in timp ce oamenii s-au obisnuit sa-si tina echilibrul pe aceeasi linie de plutire“, spune artistul care crede ca muzica reprezinta o forta. „Muzica poate schimba, muzica este consumata zilnic mai ales de tineri, singurii care au puterea necesara sa o faca. Schimbare nu va veni maine, dar cu ajutorul unor mesaje puternice, generatia noua ar putea sa devina altfel“, explica Guess Who (Laurentiu Mocanu).
 
Totusi, libertatea de exprimare a artistilor, si nu numai a lor, este un drept castigat abia dupa caderea regimului comunist, cand tinerii au inceput sa denunte problemele sociale ardente. In Romania postdecembrista, manifestul muzical s-a concretizat in rap, componenta sonora a culturii hip-hop.
 
„Dupa Blocuri“ 
La origini, DJ Kool Herc a fost printre primii care au institutionalizat hip-hopul in anii ’70, in cartierul new-yorkez Bronx. Moda a ajuns si la noi, odata cu fratii Calin si Dan Ionescu, care, in 1993, au lansat R.A.C.L.A., prima formatie de hip-hop din Romania. Un an mai tarziu, B.U.G. Mafia si Parazitii au impus modelul „baietilor rai“ de cartier.
 

 
„Rap-ul a fost singura voce de protest din Romania pentru ca am avut un exemplu foarte bun din partea artistilor de afara, care au abordat tot timpul astfel de subiecte“, spune Vlad Irimia, mult mai cunoscut ca Tataee de la B.U.G. Mafia. „Aparitia culturii hip-hop a coincis cu o perioada de puternice framantari sociale, deci a fost impetuos necesar ca muzica rap sa fie bazata in proportie de peste 90% pe mesaj“, completeaza Brugner de la Grupul de Rezistenta. Pentru a avea impact, insa, mesajul trebuie sa indeplineasca anumite caracteristici. „Interpretul are misiunea de a fi sincer si real pentru ca rapul vorbeste cu oamenii intr-un fel in care niciun alt gen nu o face, se apropie de om “, explica DOC de la trupa CTC.
 
Avand aceste repere, interpretii au inceput sa denunte diverse disfunctii sociale. „Imi place sa corelez versurile cu fapte, intamplari, moravuri, purtari si felul in care vad eu societatea sau locul spre care cred ca se indreapta“, explica 1-Q Sappro, interpretul imnului de protest, „Romania, trezeste-te!“.
 
„Coruptia este peste tot“ 
 
Cu un numar tot mai mare de ascultatori, muzica rap a inceput sa „atace“ probleme de interes general si, treptat, s-a ridicat impotriva liderilor politici corupti.
 
„Esti senator, dai sperante pe la televizor
Cand tu de fapt vrei doar sa furi in viitor…
Te acuz de abuz,
Furi viitorul meu si al altor cateva milioane de romani…
La fiecare patru ani oferi pastile ca un traficant de bile
Dar cu costum, camasa alba si cu cravata…
Romaneste iti spun, daca este sa compar
Ar trebui eliberati toti cei din penitenciar.“
(B.U.G. Mafia – „Romaneste“)
 
Ce vor sa spuna aceste versuri? „Ni se fura sau se folosesc foarte prost banii pe care ii platim statului pentru a avea o tara mai apropiata de o civilizatie normala“, explica Tataee. „Vorbim despre minciunile si promisiunile care ne sunt servite zilnic de catre politicienii romani, promisiuni care, de cele mai multe ori, raman la stadiul de cuvinte aruncate pentru voturi sau popularitate“, analizeaza interpretul.

„Sunt ca un lup care urla la luna plina: oamenii ne asculta, ne aproba, dar stau acasa cu castile pe urechi si nu fac nimic.“
 
DOC

Motivul nemultumirilor este unul profund. „Ne nemultumeste intreaga clasa politica pentru ca tara noastra este condusa de aceiasi oameni, prin rotatie, din decembrie ’89 si pana azi, iar mesajul nostru este unul de trezire a constiintei“, explica Brugner.
 
In muzica lor, rapperii nu vorbesc doar despre clasa politica, ci si despre oamenii de rand si despre modul in care sunt priviti romanii. „Am protestat vis-a-vis de pericolul deselor etichetari, atasate agil poporului roman, etichetari pe care poporul le accepta cu indiferenta“, continua Brugner, care considera ca mesajele propagate prin media induc superficialitatea pe care Grupul de Rezistenta o semnaleaza in piesa „1 la suta“:
 
„La 99% din romani le plac manelele
Si cu restul de 1% cum ramane?…
1% azi reprezentam doar temelia
100% maine,vom fi in toata Romania“.
 
Desteapta-te, romane!
Cultura hip-hop si-a propus sa aduca o schimbare si la nivel educational. „Ma deranjeaza ca tinerii din ziua de azi sunt indobitociti, nu mai pun mana pe o carte si nu stiu sa mai vorbeasca“, observa DOC. „Din aceasta cauza ne vom duce de rapa, generatii dupa generatii, iar peste 20 de ani vom vorbi in limbaj onomatopeic“, mai spune rapperul. In acelasi „ton“, in 2004, formatia Parazitii a desfasurat campania „Instigare la cultura“ prin care i-a incurajat pe adolescenti sa citeasca.
 
„Daca sa inveti n-ai sete, o sa speli closete
Si, privind aceste aspecte, nimeni n-o sa te respecte.
Afla ca-n acest pervers univers, divers
Tre’ sa te informezi corect si sa-nveti din mers“
 
(Parazitii – „Instigare la cultura“)
 
Pusi la zid
Ascultate si aprobate de milioane de romani, mesajele de revolta au trezit si reactii adverse, iar rapperii au fost interzisi la TV, radio si de la concerte, unul dintre motive fiind limbajul catalogat drept licentios.
„In anii respectivi s-au facut presiuni foarte mari asupra noastra, a casei de discuri si a comerciantilor de muzica pentru ca produsele B.U.G. Mafia sa dispara din magazine si de pe tarabe“, isi aminteste Tataee.
 
„A fost penibil, pentru ca nu aveau cum sa interzica muzica noastra si nu au facut altceva decat sa ne faca mai populari. Probabil ca au fost ideile unor dobitoci care, educati de sistemul comunist, nu puteau sa proceseze ca asa ceva poate exista“, isi continua el discursul. Totusi, opresiunile au mers mai departe, iar in 1997, dupa un concert sustinut in Drobeta-Turnu Severin, membrii formatiei B.U.G Mafia au fost retinuti pentru ultraj contra bunelor moravuri.
 
Ca reactie la ingradirea libertatii de exprimare, in 2004, Parazitii au lansat piesa „Jos Cenzura“, dar si o campanie anti-CNA.
 
Totusi, nu s-a schimbat nimic
 
De cele mai multe ori, insa, muzica rap nu a trezit reactiile scontate. „Din ’90 si pana azi nu s-a schimbat nimic, iar asta ma deranjeaza cel mai tare“, spune DOC. „Sunt ca un lup care urla la luna plina: oamenii ne asculta, ne aproba, dar stau acasa cu castile pe urechi si nu fac nimic. De asta nu am avut o finalitate concreta intr-o muzica revolutionara“, considera interpretul. Pe de alta parte, liderii politici criticati au ramas indiferenti. „Nu a venit niciun om politic sa ne acuze pentru ca ar fi cazut in penibil. „Astfel de «intreprinderi artistice» ii afecteaza prea putin“, observa Tataee.
 
Despre aceeasi problema discuta si 1-Q Sappro. „Piesele pe care le produc sunt niste fotografii audio ale realitatii. Ce ma doare cel mai tare e ca fotografia realizata in 2004, cu piesa «Romania, trezeste-te!», este valabila si acum“, subliniaza rapperul. In acest context, schimbarea este o responsabilitate individuala. „Daca am facut un singur om sa creada ca Romania trebuie sa se trezeasca, atunci sunt multumit“, conchide interpretul de la formatia Morometii.
 
Morometii – Romania, trezeste-te!
 

 
Unele persoane, insa, nu au mai asteptat schimbarea si au plecat „undeva, departe“, dupa cum spune Guess Who in piesa „Manifest“. „Acest vers este o concluzie trista, dar adevarata“, explica artistul. „Fostul meu coleg de trupa, Dizzy, a plecat in Suedia si nu mai are de gand sa se intoarca, iar un alt coleg, Kafu, mi-a spus ca vrea sa plece fara sa se mai uite inapoi. Aici trebuie sa se schimbe ceva cat mai repede“, spune si 1-Q Sappro.
 
Imblanzirea rap-ului
 
In ultimii ani, muzica rap si-a diversificat mesajul. „Drumul l-au deschis B.U.G. Mafia si Parazitii, in anii ’90, iar mai tarziu a fost o perioada de declin, pana la revenirea hip-hopului prin noua generatie cu Guess Who, Grasu XXL, Maximilian alaturi de Puya, care s-a revigorat cu un mesaj nou“, este de parere Dan Popi, managerul casei de discuri Cat Music.
 
„Componenta de protest s-a diminuat foarte mult, mutandu-se in zona de satira sociala, cu un ton mult mai moderat. Mai nou, se canta si despre dragoste in rap-ul romanesc, ceea ce este o premiera“, noteaza Popi, care considera ca hip-hopul se indrepta tot mai mult catre zona de divertisment. „Nu mai este vorba de protest, ci in cel mai bun caz doar de pamflet“, explica specialistul.
 
Pe de alta parte, 1-Q Sappro considera ca mesajele-manifest au ecou si astazi: „Probabil ca in anii ’90 era mult mai vizibil, dar nici acum nu putem zice ca a disparut din peisaj, caci fiecare spune exact ce are de spus“. Protestul de astazi ar trebui sa imbrace alte forme, dupa cum considera si DJ Almud de la Kiss FM. „Protestul ar trebui facut fin si inteligent pentru a avea impact. Daca vorbesti vulgar, cel care te asculta nu o sa ramana decat cu energia negativa din versuri, iar asta nu este constructiv“, crede Almud.
 
Ce va fi in viitor? „Pe fondul crizei nu exclud o revenire la un mesaj mai dur, dar cu artisti noi, intrucat cei din vechiul val curent nu ar fi credibili daca si-ar radicaliza mesajul“, anticipeaza Popi.

 Astazi, componenta de protest s-a diminuat foarte mult, mutandu-se in zona de satira sociala. Nu mai este vorba de protest, ci in cel mai bun caz doar de pamflet.
 
Dan Popi, manager Cat Music

Alte voci de protest
 
Daca in perioada post-decembrista rapul a beneficiat de expunere publica, inainte de Revolutie muzica rock a incercat sa mobilizeze masele, insa mesajele au fost exprimate indirect. „In comunism insasi aparitia pe scena era un protest, protestai doar prin prezenta“, isi aminteste Nelu Dumitrescu, liderul formatiei IRIS. In 1984, piesa „Trenul fara nas“ a reprezentat o forma mascata de protest impotriva sistemului social, insa bateristul de la IRIS considera ca, spre deosebire de rock, rapul a avut un ecou mai amplu pentru, ca acest gen muzical este, prin definitie, o forma de protest. Complementar, DJ Almud aminteste de formatia Phoenix si de piesa „In umbra marelui urs“, al carei mesaj se refera la „umbra“ URSS-ului.
 
George Zafiu, prezentator la Europa FM, considera ca, in perioada comunista, folkul i-a unit pe oameni pentru ca „le-a amintit de problemele care-i dor“. Zafiu aminteste de piesele lui Valeriu Stelian si de albumele post-decembriste „S-a votat Codul penal“ (1992), respectiv „Evenimentul zilei… si altele“ (1994), ce includ texte satirice despre situatia social-politica din perioada respectiva. Revenind la prezent, prezentatorul mizeaza pe mesajele de protest global, prin care romanii blameaza identitatea romana si idealizeaza necunoscutul, dupa cum este si „Vreau o tara ca afara“ de la trupa Vunk.
 
de Corina Cosmescu

Sursa: Adevarul.ro