Antonia feat Puya – Hurricane – REPcenzie

Acum nu mai putin de doua sute de ani, in 1813, Jane Austen in a sa “Mandrie si prejudecata”, afirma urmatorul lucru: “Sunt putini cei pe care-i iubesc cu adevarat, si mai putini inca aceia despre care am o parere buna. Cu cat cunosc lumea mai mult, cu atat ma nemultumeste mai mult: fiecare zi imi intareste credinta in nestatornicia firii omenesti si ma convinge de putinul temei care se poate pune si pe ceea ce pare a fi merit si pe ceea ce pare bun-simt”.
Lansata pe 22 august sub egida Roton Music, cu aranjamentul muzical si textul realizate de Dragos Gardescu, in colaborare cu Claudiu Tiberiu Ursache, Andrei Prodan si Stefan Lucian Gatita, piesa “Hurricane” aduce in prim-plan o colaborare inedita intre jumatatea duo-ului hip-hop “La Familia”, Dragos Puya Gardescu, si binecunoscuta cantareata dance si r&b, Antonia Iacobescu, cantareata care a facut furori pe plan intern si international, atat in muzica dance / r&b, cu hituri precum “Morena”, “Shake it mamma”, “Hit’em up girl”, “Jameia” si “Marabou”, precum si “pe plan estetic”, fiind considerata una dintre cele mai frumoase femei din Romania.

 

Structura piesei este complexa, aceasta fiind compusa dintr-un refren interpretat in limba engleza, asigurat de Antonia, acesta fiind prezent la inceputul piesei, inaintea primei strofe si la finalul fiecarei strofe, un bridge extras din ultimele cinci versuri ale primei strofe, Antonia dublandu-l pe Puya in ultimul vers al bridge-ului, doua strofe apartinand lui Puya, si la finalul piesei, un outro, asigurat tot de Puya.

 

De data aceasta, titlul piesei este in limba engleza, acesta sintetizand atat haosul debordant, cat si rapiditatea halucinanta cu care se petrec lucurile, atunci cand vine vorba despre dragoste.

 

Dupa refrenul Antoniei, asa-zisul “Caragiale contemporan al hip-hop-ului romanesc”, Puya, aminteste audientei cu acelasi gust amar, eternele probleme ale convietuirii dintre oameni, probleme des generate de psihologia inversa de care se abuzeaza in relatiile interumane(“Nimic nu e pe bune, bunatatea-i slabiciune”), totodata ironizand lasitatea, falsitatea si delasarea semenilor sai(“Am nevoie de un PR ca sa pot s-apar in lume”). In urmatoarele versuri, Dragos Gardescu se adreseaza atat romanilor de pretutindeni, impinsi de greutatile si neajunsurile vietii spre locurile de munca din strainate, cat si oamenilor de afaceri extrem de ocupati, la ambele categorii sociale manifestandu-se o penurie de timp cutremuratoare, atunci cand vine vorba de familie si de activitatile aferente ei(“Iti iei haine de top, schimbi masinile non-stop, Dar iti vezi familia in poze de pe desktop!”). Utilitatea propriu-zisa a gadgeturilor, accesoriilor si autovehiculelor, in dauna pretului ridicat, este si ea adusa in discutie de catre Puya, acesta indemnand snobul contemporan catre mai multa simplitate in abordarea problemelor vietii(“Ne judecam dupa avere, insa oricat de scumpe ar fi,/toate gentile tin chestii-n ele!/La toate telefoanele te-auzi la fel,/Si chiar si bicicleta te plimba prin cartier!”). In ultima parte a primei strofe, in cele cinci versuri ce mai tarziu vor capata forma unui bridge, Puya, plin de pragmatism, prezinta la modul general caracteristicile erosului contemporan(“Dragoste n-ai unde sa gasesti,/N-ai unde sa intalnesti,/Chiar daca-ti doresti./N-ai unde sa gasesti,/Poate doar in povesti sa-ntalnesti!”).

 

In cea de-a doua strofa, Puya dezvolta intr-un mod inedit si antonimic sintagma “Capul sus!”, relevand intr-un mod foarte plastic naravurile la care tehnologia-l supune pe individ(“Cu ochii in celulare, calculatoare,/Ne uitam tot mai mult in jos si mai putin la soare!”), apoi aducand in discutie eternii si parca tot mai numerosii amatori de adulter si placeri de moment, care, atrasi de frivolitatea femeilor, nu se gandesc nicio clipa la consecinte, parasind cu usurinta institutia familiala(“Dependenti de buze rujate,/ Funduri bombate,/ Ne lasam familiile in spate”). Atat simbolul diavolului (care rade in hohote, conspirativ si parsiv), cat si institutia bisericii(care, odata cu trecerea timpului s-a indepartat din ce in ce mai mult de bazele si esenta crestinismului, avand interese mercantile asupra enoriasilor), sunt aduse in discutie de catre Puya(“Diavolul rade in hohote,/Nici in biserici nu e dragoste, e afacere.”), acesta reamintind in ultima parte a strofei, daca mai era nevoie, de aviditatea si nestatornicia aproapelui, care, pentru a-si atinge scopul, recurge la acte machiavelice, uitand de etica, fraternitate, si, nu in ultimul rand de dragoste, lucrurile esentiale pierzandu-se pe drum, de asemenea reconfirmand unul dintre crezurile marelui Albert Einstein, cum ca se teme de ziua in care tehnologia va depasi interactiunea dintre oameni, pentru ca vom avea o generatie de idioti(“E prea lacom aproapele, fratele,/Cand esti la greu, multa lume-ntoarce spatele!/Dragoste cauta toti,/Dar trecem unii pe langa altii ca niste roboti!/Pierdem din vedere lucruri esentiale,/In goana dupa bani, stii ca dragostea dispare!”).

 

La fel ca si titlul piesei, refrenul este interpretat in limba engleza, acesta avand totodata rolul de a veni ca o completare la ideea generala a piesei, dar si de a “destinde atmosfera”, prin interpretarea si inflexiunile Antoniei Iacobescu, ce amintesc de stilul binecunoscutei cantarete r&b/pop, Rihanna(“Our love is like a hurricane,/Got it swirling round in my brain,/Feels like everyday’s a Saturday,/Right now I need a simple day./Cause love is like a hurricane,/Call me up and just stop this feeling,/I’ll fight for you every single day,/Our love is like a hurricane!).

 

In piesa este prezent si un bridge, care este plasat intre refrenul de dupa a doua strofa si refrenul premergator outro-ului, acesta fiind extras din ultimele cinci versuri ale primei strofe, bridge-ul avand rol de a intari ideea generala despre dragoste din strofele lui Puya.

 

Outro-ul asigurat de Puya se comporta ca o concluzie generala a piesei, Dragos Gardescu criticand modalitatea prin care sunt indoctrinati si instruiti copiii inca din scoala primara, spiritul competitiv primand pana la dementa in fata trairilor, sentimentelor si interactiunilor dintre oameni.(“Sa fim in top pe scara sociala,/Asta ne invata inca de la scoala,

Ignoram tot ce ne-nconjoara,/Si d-asta dragostea-i atat de rara!/Ca vrem sa urcam pe scara sociala,/Asta ne invata inca de la scoala,/Ignoram tot ce ne-nconjoara,/Dragostea-i atat de rara!)

 

Hurricane reprezinta o colaborare extrem de reusita intre Antonia Iacobescu si Dragos Gardescu, o piesa care, desi digerabila la prima vedere, surprinde placut prin puternica incarcatura de mesaje sociale, “Hurricane” facand cinste cu success proverbului “dragostea-i o floare rara”.